Salvati Delta

Articole

Bruxelles se doreste un oras sustenabil

Dezvoltarea durabila nu este doar un concept pe hartie in Bruxelles. In ultimii ani, autoritatile au elaborat politici si au facut investitii care incep sa isi faca vazute rezultatele. Ambitia lor este sa dezvolte o adevarata cultura a orasului sustenabil, in care calitatea mediului sa contribuie la dezvoltarea sociala. Primaria din Grand Place gandeste "mare" si spera sa si lumineze chipurile bruxelezilor, nu doar sa le curete plamanii.

 

Capitala Belgiei și-a propus ca în următorii ani sa devina un model în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. În strategia „Bruxelles, de la constucții eco la un oraș sustenabil", responsabilii au detaliat acțiunile întreprinse în ultimii ani și măsurile pe care le-au luat pentru ca regiunea capitalei să se redefinească.
Metropola s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2025, depășind astfel obiectivul stabilit la nivel european, de 20%, până în 2020. Astfel, autoritățile s-au concentrat pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, prin promovarea la scară largă a tehnicilor de construcție și renovare sustenabilă. Iar pe termen lung se are în vedere implementarea la nivel general a standardelor de „consum energetic redus" și „pasiv" în construcții.
Pe lângă palierul construcțiilor și renovărilor, autoritățile au elaborat și politici de învecinare, pentru a crea o nouă dinamică locală în ceea ce privește spațiile de locuit, locurile și facilitățile publice, fără să fie scăpate din vedere aspectele de mediu. Spațiile verzi și biodiversitatea sunt văzute drept resurse esențiale pentru a asigura calitatea vieții în mediul urban. În plus, sunt dedicate resurse semnificative pentru combaterea poluării mediului: purificarea apei, standarde mai stricte pentru radiațiile emise de antenele rețelelor de telefonie mobilă sau reducerea deșeurilor. Mai mult, autoritățile susțin sute de inițiative locale ale cetațenilor.
„Dar tranziția ecologică nu va avea loc fără un proiect social real. Acesta trebuie să asigure distribuția echitabilă a acestor schimbări și să protejeze cei mai vulnerabili cetățeni. Din această cauză, urmând sistemul social de «împrumut verde», măsuri concrete țintesc acest segment de populație și sunt parte integrantă a politicilor derulate. De asemenea, o atenție specială este dată pentru crearea unor noi linii de angajare, legate de noile ocupații de mediu", declara, în prezentarea sa, ministrul pentru Mediu, Energie și Renovare Urbană a Regiunii capitalei Bruxelles, Evelyne Huytebroeck.

 

Investiții în inovare

 

În Bruxelles, sectorul construcțiilor este responsabil pentru peste 70% din consumul de energie și 63% de emisii de dioxid de carbon. În urma implemetării politicilor „prietenoase cu mediu", orașul a progresat de la nicio clădire „pasivă" energetic, în 2007, la peste 80.000 de metri pătrați, construiți sau în proiect, în 2009. În plus, autoritățile au impus drept obligatorii standardele „pasive" în construcții, începând din 2015. De altfel, corporațiile publice care produc spații de locuit în Bruxelles au decis ca, începând din 2010, toate noile construcții să fie făcute conform standardului „pasiv". Într-o clădire „pasivă", nevoia de energie pentru încălzire este de numai 15 kWh pe metru pătrat pe an, de zece ori mai puțin decât una standard.
Politica aleasă de regiunea capitalei a fost să mobilizeze cetățenii care voiau să inoveze ajutându-i să acționeze concret. Pe de o parte a fost vorba de ajutor financiar, sprijin tehnic specializat, traininguri și sesiuni de informare, dar și de crearea de rețele și asociații profesionale, cu scopul de a produce o schimbare în modurile și obiceiurile de consum.
Datorită acestor stimulente, s-au lansat cereri de proiecte, care, au dus la implementarea unor inițiative exemplare, de la nivelul de clădire, la cel de cartier. Prin efectul de bulgăre, aceasta a dus la proliferarea bunelor practici în toată regiunea. În ultimii ani, 117 proiecte inovative, care însumează mai mult de 265.000 de metri pătrați, au fost selectate prin aceste linii de finanțare și au primit subvenții în valoare de 18,5 milioane de euro. Acestea includ sute de case, clădiri de birouri, școli și centre de ingrijire a copiilor. Numai aceste proiecte au generat un profit de 319 milioane de euro și au dus la crearea a aproximativ 1250 de locuri de muncă.
De asemenea, subvențiile pentru eficiență energetică acordate persoanelor fizice, asociațiilor sau sectorului industrial s-au ridicat la peste 65 de milioane de euro, pe o perioadă de șase ani (2004 - 2009).

 

Competiție între cartiere

 

Autoritățile din Bruxelles au pornit de la principiul conform căruia crearea unui cartier sustenabil se bazeaza pe inițiativa publică, din partea oamenilor care trăiesc acolo. În acest sens, autoritățile de la nivelul municipalităților lansează cereri de proiecte din partea cetățenilor, pe care le finanțează, cu scopul de a reduce amprenta ecologică a cartierelor, în același timp cu îmbunătățirea condițiilor de trai.
Astfel, împreună iau măsuri pe diferite paliere: economisirea energiei, reducerea deșeurilor, consum rațional, calitatea aerului, o folosire mai responsabilă a spațiului, punerea în valoare a patrimoniului natural, întărirea coeziunii sociale. Pornind de la asta, participanții implementează și iau parte la activități concrete pentru a crește gradul de conștientizare în rândul cât mai multor cetețeni cu privire la aceste aspecte. La nivelul cartierelor s-au construit grădini publice și grădini de legume, rețele de schimb sau grupuri de cumpărători în comun, iar toate inițiativele sunt prezentate într-o publicație numită „Sustainable Neighbourhoods Newsletter".

 

Nota: articol scris de Madalina Prundea si publicat in numarul 4/Iunie 2011 al revistei Comunitatii Durabile.

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter