Salvati Delta

Stiri si evenimente

PRISPA - cea mai solara casa

 

Un grup de studenti bucuresteni construieste ceea ce trebuie sa devina cea mai sustenabila casa din Europa. Proiectul lor, numit PRISPA, e o sinteza intre casa traditionala romaneasca si arhitectura contemporana, cu o locuire moderna, prietenoasa cu mediul si carbon 0. Casa a fost selectata  sa participe la concursul Solar Decathlon Europe de la Madrid, in septembrie 2012, un eveniment care ii aduna pe cei mai avangardisti arhitecti si constructori din lume, universitati prestigioase doritoare a inalta case independente energetic si ieftine. 2Celsius si ComunitateDurabila.ro au devenit sustinatori sui generis ai proiectului.

 

O casa pasiva, dar… activista

 

Dupa ultima vizita la Bucuresti, FMI-ul a anuntat ca piata energiei se va liberaliza gradual incepand cu 2013 si pana in 2017. Incepe cu preturile la gaze naturale. Asta probabil va insemna ca un roman cu venituri medii, in jur de 300 euro pe luna va avea resurse atat cat sa isi plateasca utilitatile si cel mult sa mai manance vreo saptamana, doua. Cu ce ma ajuta casa asta pentru a nu mai plati utilitati atat de mari?

“Pentru incalzire nu mai trebuie sa platesti, pentru electricitate nu mai trebuie sa platesti, deci pentru nimic care face obiectul intretinerii”, spune Mihnea Ghildus, designer si comunicator al proiectului. Asta numai daca se “liberalizeaza” sau se da drumul la politica de a livra curentul produs in surplus pe timpul verii in retea. “Nu ca nu ar fi legea, am inteles ca exista prevederi legislative, dar nu exista dispozitie din partea companiilor sa cumpere acest curent. Casa produce mult mai mult vara decat produce iarna, si atunci acest surplus trebuie practice vandut in retea si refolosit in timp de iarna. Nu ai cum sa il stochezi, dar e destul de complicat”.

 

Mihnea se refera la tarifele feed-in, la ‘smart grid’.

 

Cu alte cuvinte, proiectul Prispa poate sa fie si un model de advocacy pentru feed-in tariffs, ne intrebam.

 

“ Exact. Asta si vrem! Vrem sa dam drumul la o politica si la o mentalitate noua. Credem ca e fix acel gen de proiect pilot care poate sa deschida ochii oamenilor si companiilor cum ca lucrurile astea sunt rentabile”, zice Mihnea.

 

Sistemul certificatelor verzi de la noi a deschis o poarta a schimburilor de energie numai intre marii actori de pe piata. Micii jucatori sunt practic nuli.

 

“Da!”, confirma Mihnea, “e vorba de cat poti produce, iar noi nu producem decat un Megawatt pe an, deci la cantitatea asta nu poti primi decat… cum e? Un Megawatt e un certificat verde, parca… Dar nici asa nu esti luat in seama de marii producatori. Oricum acesti jucatori un mai pot ramane indiferenti la dorinta oamenilor de a avea celule fotovoltaice pe casa. E un lucru care se intampla deja in multe locuri din Romania. Avem un coleg, chiar cel care se ocupa de sistemul fotovoltaic, care spunea ca s-a apucat sa isi construiasca o casa in perimetrul orasului Bucuresti, iar zona in care construieste are un grid electric slab. Cand e furtuna, zapada si asa mai departe, incepe sa fluctueze energia si se mai si opreste. Dar sunt cativa in zona care si-au pus fotovoltaice pe casa si folosesc baterii. In momentul in care in tot satul se inchide lumina, cei cu baterii au lumina aprinsa si nicio problema. E un pas…”

 

Nu ar fi totusi totusi un pas usor salbatic? Adica sa ai un sistem stand-alone in mijlocul unei localitati suna cam deplasat.

 

“E salbatic pentru ca in restul localitatii nu merge curentul!”, argumenteaza Mihnea. E dorinta de independenta, de a nu atarna de gridul care nici nu e de incredere. Daca ai avea cateva case Prispa care produc in surplus, si intotdeauna vor produce in surplus pentru ca e soare, vei folosi 75 %. Restul se poate da in retea si atunci poate functiona tot gridul.

 

Cata energie ar produce?


Casa ar produce in jur de 4 kWh in momentul cand toate aparatele sunt conectate si in functiune. Deci daca merg masini de spalat, TV, uscator, frigider etc…casa produce 7,3 kWh. Exista si ideea de sistem inteligent care sa te ajute cu informatii trimise pe… iPhone, de exemplu. Senzori si platforme open-source pentru care nu trebuie sa platesti, exista solutii simple.

WordPress plugin

 

 

Costuri. Casa e la cheie?

 

Obiectivul e sa o vindem la 70.000 de euro, spune Mihnea. Acesta e un plafon maxim, “am dori sa o scoatem la niste costuri mai mici, insa asta se poate realiza doar cand devine indusrializabila, adica in momentul in care se produc, sa zicem, 100 de bucati pe an”.

 

Dar costurile sunt mai mici pe termen lung. Avand sisteme fotovoltaice, economiseste 100 de euro in fiecare luna, asta inseamna deja 1.200 de euro pe an. “Banii astia pot fi scazuti din credtul pe care il faci la banca, adica in locul unei rate de 400 de euro la banca, platesti in fapt 300 de euro. Evident, daca facem mai multe bucati, pretul poate ajunge la vreo 50.000 de euro, iar asta e un pret OK pentru o casa in Romania. Poti, daca nu iti permiti sa o iei pe toata, achizitiona “bucati”, in stilul romanesc. Construiesti esentialul, iar restul il adaugi mai tarziu”, concluzioneaza Mihnea.

 

Vreo certificare? LEED sau BREEAM?

 

“Nu am mers atat de departe, insa partenerii de la Romanian Green Building Council studiaza problema. Insusi faptul ca am fost acceptati la Solar Decathlon e un fel de certificare, insa”, spune Mihnea.

 

Si adauga Alexandra, “din momentul in care am inceput-o am avut parte de inspectii cat se poate de tehnice si cat se poate de serioase. Suntem evaluati si la celelalte criterii: instalatia electrica trebuie sa fie perfecta, structura trebuie sa fie perfecta,orice trebuie sa fie impecabil pentru ca altminteri nu intram in competitie”.

 

 

Stil

 

Casa e o imbinare stilistica intre traditional romanesc si arhitectura contemporana.

 

Sunt patru mari obiective. In primul rand trebuie sa fie o casa accesibila. Asta e o necesitate pentru piata romaneasca si pentru orice care vrem sa se vanda pana la urma. Nu e ceva de lux din punctul de vedere al pretului. Trebuie sa fie confortabila ca sa poata fi acceptata de publicul romanesc. De ce? “Strategia noastra e ca aceasta casa sa ajute la revigorarea vietii la sat. Viata rurala este foarte importanta, de aceea am pozitionat casa… la sat. Dar cand vorbim despre “contemporan”, vorbim despre adaptabilitate, despre faptul ca poate fi extinsa cu aproximativ 30 metri patrati, si sa aiba confortul european la nivelul anului 2012. In momentul de fata, la sate oamenii doresc sa ajunga sa traiasca exact ca in orase. Cei din orase par nefericiti si ar vrea sa se retraga la sate. Sarim in ajutorul lor si oferim o viata confortabila in mediul rural”, spune Mihnea.

 

Alexandra Croitoru, comunication manager la Prispa, adauga, “nu trebuie sa simta o trecere socanta de la urban la rural si acesta e trendul. Autonomia gospodariei satesti o gasim in autonomia energetica pe care o ofera casa. Daca vei trai intr-un sat va trebui sa faci ceva; acolo nu poti fi CEO-ul sau copyrighterul de la oras dar vei putea relua mestesuguri lasate de izbeliste. Poti sa iti cresti rosia ta, sa iti faci un litru de must etc.”

 

 

Materiale traditionale

 

Asta e si ideea! Casa va fi construita din niste panouri care au doua straturi de lemn, iar inauntrul lor izolatia se face cu lana.

 

Adriana Mihailescu, Project Architect, comenteaza, “finisajele interioare sunt facute din tencuiala de lut. E un material, odata natural – pe care romanul il poate lua usor din propria gradina sistim cu totii cum se face o tencuiala de lut… E facil, e sustenabil si ne ajuta foarte usor sa reglam excesele de umiditate; daca totul e prea umed, lutul reuseste sa faca echilibrul potrivit.”

 

Deci doar lana si argila?

 

“Mai avem piatra ca si masa termica. Exista insa principiile pasive pe care le vom folosi in casa, si anume de aincalzi o singura data;  prin conformarea ei sa primeasca razele soarelui, iarna mai ales, pe aceasta lespede de piatra care va emana caldura uniform nu precum un radiator. Deci piatra, lana, lemn, astea ar fi”, incheie Adriana.

 

Principiul de baza, cel de “prispa” este unul pasiv. Ea actioneaza ca o protectie in timpul verii pentru ca razele soarelui sunt la o alta inclinatie decat iarna. Ea creaza umbra si e mult mai racoare in casa. “E totul cat se poate de simplu. Am preluat principiile traditionale si le-am transpus in arhitectura contemporana”, adauga Adriana.

 

Solar Decathlon Europe

 

Solar Decathlon e o competitie internationala ce s-a desfasurat pana acum numai in SUA si e dedicata universitatilor care isi expun proiecte de case carbon 0/ solare/ independente energetic/ prietenoase cu mediul. Solar Decathlon Europe deriva din competitia americana US DOE Solar Decathlon. SD Europe s-a nascut dupa un acord bilateral intre guvernul american si guvernul spaniol, in urma participarii Universitaii Politehnice din Madrid la ultimul eveniment american. Competitia promoveaza cercetarea in domeniul dezvoltarii locuintelor eficiente din punct de vedere energetic, iar fiecare echipa trebuie sa creeze un prototip de casa solara. Anul acesta concureaza 20 de echipe din toata lumea (Franta, Regatul Unit, Japonia, China, Danemarca, Olanda, Egipt, Italia, România, Spania, Brazilia, Portugalia). Nota esentiala consta in faptul ca nu e un concurs de concepte; casele trebuie efectiv construite. Ele trebuie asamblate in 10 zile, si dezasamblate in 5 zile, in Villa Solar, un sit special amenajat pentru competitie, in Madrid.  Evaluarea proiectelor se face in functie de 10 criterii, printre care – arhitectura, inginerie, consum de energie, comunicare, posibilitate de industrializare. Urmariti un slide show cu fotografii luate la editii precedente al Solar Decathlon din Washington, D.C. (credite foto: 2Celsius Network).


 

 

WordPress plugin

 

 

 

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter