Salvati Delta

Stiri si evenimente

facebook.com/RURES

Responsabilitate, solidaritate si actiune locala

Gospodinele din satul Sărulești, județul Călărași pun în fiecare an murături, fără conservanți, după o rețetă secretă. Dacă ele ar face acest lucru împreună, ar da o valoare adaugată meșteșugului pe care îl stăpânesc. Cămara Sărulești ar deveni un brand înregistrat care ar contribui la prosperitatea comunității și astfel economia socială nu ar mai fi atât de abstractă în mediul rural.


Fundația Soros a început în urmă cu un an și jumătate proiectul Rures- Spațiul Rural şi Economia Socială în România, care va ajunge în 24 de sate din România și va provoca oamenii să transforme munca lor în întreprinderi sociale, în care să se folosească resursele locale pentru dezvoltarea întregii comunități.


Împreună cu cei doi parteneri din proiect, Fundația Pestalozzi şi Fundația Civitas, au mers spre acele sate care îndeplineau minim trei cerinţe. Pentru început, a fost verificată disponibilitatea de colaborare a autorităților locale. O altă componentă a fost infrastructura economică din zonă. Pentru ca aceste întreprinderi să poată funcționa, trebuie să existe piețe de desfacere în apropiere. Comunitățile sărace vizate de proiect nu pot fi izolate, ci trebuie să aibă împrejur agenți economici, care pot crea o rețea de sprijin.


Din fiecare sat au fost alese nouă persoane care au fost inițiate în economia socială pe parcursul a trei zile. Prin acest curs, oamenii au fost încurajați să pornească afaceri prin care să genereze locuri de muncă în comunitate și venituri și să nu aștepte să fie curtați de firme dornice să investească în comunitatea lor. Din acești nouă beneficiari ai cursului, patru urmează să participe la cursuri de instruire antreprenorială, în urma cărora participanții vor primi diplome certificate de Consiliul Național de Formare Profesională al Adulților. Partea practică a cursului va consta în realizarea planurilor de afaceri pentru întreprinderile sociale propriu-zise. După conceperea planului urmează ca din martie să îl pună în aplicare și până la sfârșitul proiectului să dezvolte întreprinderea socială, care va fi proprietatea lor.


Economia socială este descrisă de Florentina Constantin, expertul în economie socială al Fundației Soros, ca fiind definită de trei principii: creativitate, inovație și idei locale. Modul cum se implementează proiectele trebuie să permită valorificarea inovației și a ideilor locale. Dacă aceste principii sunt încălcate, apare riscul ca economia socială să se transforme în economie centralizată, de tip comunist.


Florentina Constantin: „Întreprinderea socială are rolul de a da oportunități unei mici bucăți din comunitate, dar, în același timp, de a face comunitatea solidară cu scopul întreprinderii și de a o face conștientă că fructifică potențialul local".


Într-un an și jumătate de proiect, pe lângă indentificarea grupurilor locale dispuse să creeze întreprinderi sociale și instruirea lor, s-au desfășurat acțiuni de revitalizare a comunităților, pentru a-i face pe oameni să înțeleagă mai bine conceptul de economie socială. Una dintre acțiuni s-a numit Festivalul Vecinilor, unde oamenii nu au acționat conform zicalei „să moară capra vecinului", ci au colaborat în diferite activități.


O altă activitate a constat în descoperirea și promovarea obiceiurilor tradiționale din fiecare sat. La acest capitol, inițiatorii proiectului s-au lovit de modestia tipic rurală, pentru că ei văd în săteni un potențial antreprenorial extraordinar, pe când țăranii nu sunt conștienți că ceea ce fac este foarte valoros și că se poate transforma într-o muncă formală, cu contract de muncă, în cadrul unei întreprinderi productive, care aduce venit. În Buzău, în satul Rușețu, au întâlnit brutari care fac pâine tradițională, în Botoșani, în satele Trușești și Albești, au întâlnit familii în care se transmite din tată în fiu meșteșugul fierului forjat.

Florentina Constantin: „Noi trebuie să le arătăm oamenilor că ceea ce fac are o valoare adăugată"


Pentru a pune în valoare aceste preocupări și potențialul comunității, s-au organizat târguri tradiționale, în care oamenii vindeau ceea ce produceau. În mare parte, aceste târguri au fost legate de sărbători locale, pentru că sunt activități cu buget zero. În același timp, oamenii au fost încurajați să organizeze ei înșiși acțiuni de sine stătătoare. În satul Râmnicelu din județul Brăila, oamenii s-au mobilizat şi au organizat o acțiune de ecologizare a Dunării în toamna trecută. Au fost adunate deșeurile de pe malul stâng al Dunării, din dreptul localității lor, iar inițiatoarele acțiunii au gătit, cu resurse comune, pentru toți participanții. „Aceasta este o acțiune tipică, precursoare a economiei sociale. Ea reflectă caracterul asociativ și de solidaritate", explică Florentina Constantin.


În decembrie, în satul Sărulești, a fost organizată o colectă a globurilor de pom pe care oamenii nu le mai foloseau. Din proprie inițiativă, primăria a organizat o acțiune de Crăciun. Au fost cumpărați o sută de brazi și plantați în curtea școlii și a grădiniței. Copiii au luat în adopție câte un brad pe care l-au decorat cu globurile adunate din colectă, în cadrul unui târg care a reunit cele două acțiuni.


Cu ocazia acestui proiect au fost descoperite cooperative de credit sau consum, asociații agricole care încă mai funcționează în Moldova sau Case de Ajutor Reciproc (C.A.R.), un exemplu al economiei sociale clasice, de unde oamenii ar putea împrumuta bani pentru deschiderea unei întreprinderi sociale. Florentina Constantin remarcă faptul că, deși în mediul rural s-a investit prin fondurile de pre-aderare în infrastructură - apă curentă, canalizare, șosele, - pentru dezvoltarea satelor ar trebui creat şi un motor economic competitiv.

 

Legatura cu beneficiarii din proiect este mediată de Fundația Pestalozzi, care se ocupă cu facilitarea comunitară și a mai lucrat cu parte din satele implicate. Facilitarea comunitară este un proces prin care comunitățile sunt asistate în organizare pentru a lua decizii sau pentru a acționa cu scopul rezolvării unor probleme comune, prin procese participative. Pentru fiecare județ, Fundația Pestalozzi pune la dispoziție un facilitator care se ocupă de satele din respectivul județ. Celălalt partener în proiect, Fundația Civitas, va avea un consultant județean, expert în dezvoltare antreprenorială începând din luna martie. Rolul ei în proiect este de a crea cele 24 de întreprinderi sociale. De-a lungul timpului au câștigat experiență în mediul rural și, mai ales, în crearea de rețele de producători locali. Faptul că, începând din luna martie și până în iunie, consultantul județean și expertul în facilitare comunitară se vor suprapune, înseamnă mai mult sprijin acordat pentru proaspeții antreprenori din mediul rural.


Pana acum oamenii au venit cu propuneri diversificate, de la ferme de raci, la fabrici de BCA și depozite de cereale. Fără a le distruge avântul, cei de la Fundația Civitas, care se ocupă de îndrumarea lor, au fost nevoiți să refuze astfel de propuneri care presupun costuri prea mari, cum e depozitul de cereale sau care presupun expertiză, cum e cazul fermei de raci sau depășesc limitele unei întreprinderi sociale, cum este cazul fabricii de BCA.


Totuşi, beneficiarii sunt îndrumați spre a folosi resursele locale, pentru că asta înseamnă economie socială. Problemele întâmpinate în rândul beneficiarilor din mediul rural nu diferă cu mult față de cele din mediul urban. Beneficiarii își doresc ca lucrurile să se desfășoare într-un ritm natural și nu să depindă de hașurile din calendarul de activități. Însă, orice început este dificil, mai ales când este vorba de o afacere. Beneficiarii acestui proiect primesc un impuls financiar prin fonduri care să acopere cumpărarea de mici utilaje productive, costurile de înființare și chiar acoperirea parțială a salariilor, pentru ca ulterior să funcționeze de sine stătător.


În Uniunea Europeană există, în mediul rural, mici producători și fermieri care au dezvoltat afaceri demne de invidia orășenilor. Rures nu reinventează roata, pentru că economia socială se întâmplă în sate, dar oamenii nu o știu. Astfel că proiectul poate fi privit ca un proiect catalizator. Pur şi simplu a venit momentul ca spiritul antreprenorial al țăranului român să se trezească și să transforme banii puși la dispoziție, prin aceste proiecte, în mult trâmbiţata dezvoltare rurală durabilă.

 

Nota: articol scris de Loredana Diaconescu si publicat in numarul 9/ februarie 2012 al revistei Comunitatii Durabile.

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter