Salvati Delta

Stiri si evenimente

Creierul, resursa pe timp de criza

Criza economică ar putea salva planeta. Resursele sunt limitate, banii sunt puțini, iar mofturile sunt reduse la nevoi. Pentru statele în curs de dezvoltare, consumatorii nu pot cumpăra produse scumpe. Pentru statele dezvoltate se caută soluții pentru micșorarea costurilor. S-a ajuns la un echilibru global și o înțelegere unanimă asupra consumului: rațiune.


La sfârşitul anului 2011, săptămânalul britanic The Economist identifica unul dintre cele mai importante efecte ale crizei asupra pieței - efectul „cost conscious". Produsele trebuie gândite mult mai bine - costurile reduse, iar utilizarea resurselor trebuie să fie chibzuită. Procesul de consum trebuie reinventat, iar la baza acestuia trebuie să fie rațiunea. În acest context, producătorii sunt constrânși să investească mai multă creativitate și mai puține resurse materiale în producerea bunurilor și serviciilor. Peter Losscher le numeşte simplu produse inteligente: „trebuie să fie simple, ușor de întreținut, accesibile, de încredere și oportune".


Pentru a rezista pe piață, producătorii trebuie să fie, conform săptămânalului: şi mai descentralizaţi, mai rapizi și mai flexibili când vine vorba de inovație. Rețetele tradiționale, confortabile în ceea ce privește utilizarea resurselor, nu mai funcționează. Piețele sunt și mai competitive pe vreme de criză, deci actorii economici trebuie să se miște și mai rapid și mai global. Resursa principală devine creativitatea. Lucrurile pot fi reinventate, iar ideile bune vin de peste tot. Mâna de lucru ieftină nu mai este principala modalitate de a genera profit. O idee bună, la timpul potrivit va genera profit.


România este iar prinsă în offsaid. Nici mâna de lucru și nici ideile bune nu sunt tocmai din abundență aici. Şomerii noştri devin forţa de muncă ieftină de peste hotare. Mai trist, România încă nu își poate număra cetățenii și nu îi poate pune în categorii socio-profesionale. Iar acest deficit se traduce în politici publice ambigue și ineficiente.


În ceea ce privește ideile bune, cercetarea românească s-a resemnat de mult cu statutul periferic. În raportul prezidențial din 2007 asupra situației cercetării și învățământului din România, raport la elaborarea căruia a participat și actualul ministru al Învățământului, se specifică: „Rezultatele catastrofale ale acestei abordări uniformizate se exprimă în performanţele foarte slabe ale sistemului de învăţământ superior actual. Avem prea multe universităţi pentru prea puţini studenţi, prea mulţi profesori pentru un nivel slab al cercetării, prea mare dispersie a banilor publici indiferent de calitatea educaţiei şi nici un control al relaţiei dintre cantitatea de bani publici investiţi şi calitatea rezultatelor obţinute." Pentru a stimula întrucâtva competiția dintre universități, s-a introdus sistemul de finanțare diferențiat. Din nou, problema a fost redusă la bani, aspect ce e posibil să-i fi dezamăgit pe cei mai inteligenţi fii ai neamului care au ales pribegia.


Căci, conform studiului Al patrulea val: migrația creierelor pe ruta România - Occident (studiu realizat de Fundația Soros România) : „Migraţia creierelor este un fenomen de pierdere de capital uman calificat sau înalt calificat, care fie se află în exces pe piaţa muncii din ţara de origine, fie este atras de condiţii mai bune de salarizare sau infrastructură, nivel de trai din altă ţară, pe care o numim ţară de absorbţie". În condițiile subfinanțării cercetării, în România, ne plasăm în categoria cercetătorilor falimentari. Mai mult, dincolo de această sincopă financiară, conform organizației Ad Astra - Asociația cercetătorilor români, banii aceștia puțini sunt distribuiți nu tocmai optim. Mecanismul de finanțare descris de ei pare a fi mai degrabă unul de debarasare a unor fonduri decât de investiție „în viitor".


Nu mai departe de finalul lunii ianuarie 2012, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Dragoș Ciuparu, a participat în SUA la o conferință la nivel înalt intitulată „Destinaţia Europa: Oportunităţi pentru Cercetare şi Inovare". Scopul prezenței României acolo a fost de a convinge privind posibilitatea reală a unei continuări a carierei lor științifice în Europa şi, în particular, în România. Pentru acest motiv, se vor prezenta elementele concrete care ar veni în sprijinul unei asemenea decizii", așa cum se arată în comunicatul oficial. Nu știm nimic din conținutul acestei strategii de reatragere a oamenilor din cercetare în România. Site-ul ANCS este, și el, eliptic de documente, strategii și rapoarte esențiale.


Strategia autorităţilor române în ceea ce privește domeniul cercetării este ambiguă și lasă loc de multă interpretare. Președintele Traian Băsescu invita medicii români, deci personal calificat, să părăseasca țara dacă condițiile de aici nu sunt satisfăcătoare. Mai mult, contrar analizei The Economist, Președintele anunța public că doar prin exploatarea minereurilor putem revitaliza economia naţională . Deci nu mizăm pe creiere. Cu forța de muncă în străinătate și cu cercetarea prinsă în reduceri bugetare și conferințe pompoase, nici România nu mai pare să fie o miză.

 

Nota: articol scris de Irina Zamfirescu si publicat in numarul 9/ Februarie 2012 al revistei Comunitatii Durabile.




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter