Salvati Delta

Protectia mediului

Dezvoltarea durabila in traversarea Alpilor

 

Zonele si comunitatile alpine resimt cel mai puternic schimbarile climatice. Sustenabilitatea in Alpi, Carpati ori Pirinei, copiii orogenezei alpine, trebuie sa fie politicile zilei, macar pentru ca in ultimele doua decenii limita cresterii temperaturii medii de 2 grade Celsius a fost depasita. Transportul catre un turism de masa e una din cauzele grave ale degradarii muntilor, topirii ghetarilor si distrugerii comunitatilor motane. Un program de traversare sustenabila a Alpilor, SuperAlp, numai cu mijloace de transport in comun, bicicleta si pe jos ataca problemele anterior enuntate.

 

Pentru al cincilea an, SuperAlp a legat mai multe teritorii, teme si culturi cu scopul de a promova Conventia Alpina, care recunoaste Alpii ca un teritoriu intre si unic. Expediţia a avut scopul de a populariza Conventia Alpina şi protocoalele sale ca instrumente de dezvoltare sustenabila a regiunii alpine. Am stat de vorba cu Marco Onida, secretarul general al Conventiei Alpine.

 

Ce inseamna SuperAlp si care este scopul expeditiei?

SuperAlp este un proiect al Secretariatului Permanent al Conventiei Alpine care are doua obiective majore. Primul este sa aduca Conventia Alpina in teritoriu. Conventia Alpina este un tratat care vizeaza teritoriul alpin, dar teritoriul nu stie asta intotdeauna. Al doilea obiectiv este cresterea gradului de constientizare asupra temelor importante, precum sustenabilitatea in Alpi, prin intermediul jurnalistilor care realizeaza aceasta expeditie. Expeditia SuperAlp este realizata cu mijloace comune de transport si cu mancare locala, pentru a arata ca se poate calatori şi astfel.

 

Care a fost tema expeditiei din acest an?

Anul acesta am ales ca tema ghetarii. Suntem, in mod deosebit, interesati de schimbari climatice. Acestea au efecte extreme asupra Alpilor. Cresterea medie a temperaturii in Alpi este mai mare decat media cresterii in alte zone din emisfera nordica. Noi avem o crestere de 2 centigrade in Alpi in ultimele doua decenii, efectele sunt foarte vizibile si, mai ales, foarte costisitoare. Unul dintre cele mai vizibile este retragerea ghetarilor. Am ales cinci ghetari din Alpi si i-am traversat pentru a vedea cu ochii nostri efectele si pentru a vorbi cu oameni in cunostinta de cauza, cu glaciologi, experti care locuiesc aici de 50-60 de ani, si care sunt in masura sa explice care este evolutia situatiei, care este viteza retragerii ghetarilor si care sunt problemele asociate cu aceasta retragere.

 

Exista asemanari intre Conventia Alpina si Conventia Carpatica?

Principiile sunt, in mare, aceleasi, adica presupun cooperare pentru a rezolva probleme comune si pentru exploatarea mai buna a oportunitatilor comune. Realitatea, insa, este diferita. Zona carpatica este mai mare decat cea alpina, mai vasta, natura este, de asemenea, pana la un punt, neatinsa, nu este la fel de prietenoasa cu turistii precum zona alpina, problemele sunt diferite. Conventia Carpatica a fost semnata in 2003, deci este mult mai tanara. Ca filozofie, sunt asemanatoare, dar sunt diferite pentru ca si tarile carora se adreseaza sunt diferite. Relatiile cu Ucraina, membra a Conventiei Carpatice, nu sunt intotdeauna usoare.Relatiile politice sunt bune, dar cooperarea in teritoriu necesita cooperare transfrontaliera, ceea ce nu face parte din viata de zi cu zi intre Romania, Polonia si Ucraina.

 

Atat Carpatii, cat si Alpii sunt muntii Europei si sunt neglijati din perspectiva politica, neglijati de politicile europene, interesele oamenilor din munti nu sunt luat intotdeauna in considerare, de asta e important sa avem aceste conventii pentru ca putem face lobby la Bruxelles pentru a impune interesele noastre.

 

Acum doi ani am avut bucuria de a participa impreuna cu dumneavoastra la SuperAlp2. Tema proiectului a constat in comunitatile montane si agricultura montana. Ce s-a intamplat dupa?

Schimbarile in Alpi dureaza ani, ca orice altceva in societate. Deci as putea spune ca avem aceeasi problema, transportul public nu este suficient de dezvoltat. Ceea ce percepem ca slabiciune este slaba constientizare a existentei Conventiei Alpine. In unele aspecte, situatia s-a inrautatit: schimbarile climatice si turismul. Ne indreptam spre o directie chiar periculoasa in ce priveste turismul in masa in munti si nu ne dam seama ca acest lucru nu este sustenabil.

 

De ce nu?

In primul rand, se pune prea mult accent pe turismul de iarna, pe ski. Statiunile de ski investesc in mai multe partii si mai multe telecabine, dar este tot mai putina zapada si mai putini oameni din cauza competitiei. Astazi, oamenii vor vacante tot mai linistite, chiar in afara sezonului, deci ar trebui sa fie o diversificare a ofertelor de turism pentru anumite statiuni, precum satele de alpinism pe care le-am vizitat in Austria. Este o dezvoltare interesanta, dar sunt inca locuri unde turismul de masa iarna este considerat un “must” si dauneaza mediului. Eu as spune ca dauneaza si economiei, pentru ca nu are sens sa ai timp de doua luni oameni din toata Europa, localnicii sa lucreze acolo si apoi, in restul anului, sa fie someri.

 

Credeti ca o initiativa precum SuperAlp ar putea fi aplicata in Carpati?

Asta ar fi un vis. Distantele in Carpati sunt mult mai mari, iar dezvoltarea transportului public in zonele montane din Carpaţi este la o etapa timpurie. Si, as mai spune, importanta politica a zonelor muntoase din Carpati nu este la fel ca aici. In Alpi avem o presiune de mediu mai puternica, turism in masa, tranzit important, pierdere mare a agriculturii de munte. Carpatii s-ar afla intr-o situatie in care Alpii erau acum 20 de ani, deci putem anticipa si putem aborda mai bine aceste probleme. In curand, Tatra ar putea fi intr-o situatie in care Alpii sunt astazi.

 

Mancarea din zona de munte este o resursa importanta. Este valorificata?

Asta este foarte important. Anul trecut am avut Slow Food ca partener in SuperAlp, am vizitat sediul Slow Food si universitatea sa de stiinte gastronomice din Polenzo, Italia si, de-a lungul calatoriei, ne-am oprit in locuri cu mancare locala. Este clar ca exista o cerere pentru asta, mai ales din cauza globalizarii si a problemelor de sanatate asociate cu urbanizarea. Avand aceasta hrana in munti, se creeaza noi oportunitati si bani. Dar este nevoie si de o investitie pentru ca produsele sa ajunga in orase, ceea ce nu e intodeauna usor, din cauza cantitatilor mici in care este produsa aceasta mancare. Dar este un lucru foarte important si de asta am axat expeditia de anul trecut pe aceasta tema si de aceea ar trebui sa fie o tema importanta si in Carpati.

 

Alpi, Breithorn

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter