Salvati Delta

Stiri si evenimente

ONG + CSR = LOVE

Responsabilitatea socială corporatistă (CSR) este, în definițiile din cărțile de specialitate, o acțiune voluntară a unei corporații pentru a ajuta comunitatea în care își desfășoară activitatea. Particula „corporatistă" i-a făcut pe unii să considere că acest concept e destinat doar corporațiilor, dar responsabilitatea socială ar trebui să fie pe umerii oricărui jucător dintr-o societate. Asta au gândit și cei de la Reper 21, când au conectat ONG-urile din România în rețeaua Societal. Setul de indicatori creat pentru a măsura impactul responsabilității sociale în proiecte, este un instrument de lucru pentru ca ONG-urile să își desfășoare activitatea altfel, adică printr-un management responsabil.


Cristina Bobârnac este o tânără care face parte din nucleul organizației non-guvernamentale, Reper 21, specializată în responsabilitate socială. Ea ne-a vorbit despre CSR, organizații non-guvernamentale și proiectul Societal.


La ce ajută grila voastră de indicatori?


Grila de indicatori de responsabilitate socială are două funcții. În primul rând, ajută la planificarea proiectului, la modul cum îl gândim, să îl luăm din fașă. Iar în al doilea rând, ajută la evaluarea lui, pe tot ciclul proiectului, să vezi unde te afli. De exemplu, din perspectivă socială - cum lucrezi cu echipa, ce perspective de dezvoltare oferi oamenilor, dacă te ocupi de sănătatea lor. Aspectele de mediu, principiul RRR (redu, reutilizează, reciclează), să poluăm mai puțin, să stimulăm economia verde, pe cea socială. Noi, ca și ONG, devenim o forță. De exemplu, pentru acest proiect, noi realizăm foarte multe achiziții, și putem să alegem să facem materialele noastre pe hârtie ecologică și să încurajăm o tipografie care imprimă cu cerneluri biodegradabile sau nu.


Urmează să organizăm patru seminarii tematice, pentru a învăța organizațiile să folosească indicatorii. Fie că ești ONG cultural, de mediu, social sau de educație non-formală, vrem să te urmărim în tot acest demers, să începem cu niște proiecte pilot. În vara aceasta vom selecta 16 proiecte pilot, cărora le aplicăm acești indicatori, le oferim consiliere, pe o perioadă de șapte-opt luni și să devină bune practici în societatea civilă. Am ales patru teme mari: despre management responsabil de eveniment vorbim la Sighetul Marmației (am invitat ca experți reprezentanți ai marilor festivaluri: Street Delivery, Transilvania Fest, Ideo Ideis, etc.), despre producție și consum la Piatra Neamț (vor fi multe exemple de intreprinderi sociale, unități protejate), despre educație non-formală pentru dezvoltarea durabilă la Galați și despre dezvoltare comunitară la Târgu Jiu.


Cum ați ales ONG-urile care vin la ateliere?


Prin rețeaua Societal, care și-a creat deja un nucleu cu care lucrează. Dar nu există niciun profil al organizațiilor. Asta e partea frumoasă, că responsabilitatea socială nu ține cont de profil. Sunt organizații dornice să aplice indicatorii noștri și considerăm că e o investiție în ei, pe termen lung. Finalitatea seminariilor este să dezvoltăm rețeaua de promotori ai responsabilității sociale, promotorii fiind reprezentanții ONG-urilor. Rețeaua de promotori este principalul obiectiv al Societalului și oferă sustenabilitate proiectului. Ne-am dori ca acești promotori să aplice indicatorii în continuare, în organizațiile lor, în proiectele lor, și nu numai, ci și în sfera lor de influență.


Fiecare ONG, indiferent de domeniul său de activitate, are un aport la responsabilitatea socială, foarte specific. Dacă am un ONG social, clar am un model bun de incluziune socială. Daca sunt ONG de mediu, am un model bun de a recicla. Dacă am pune la un loc toate aceste modele, clar am crea un model ideal de responsabilitate socială.


Pe site-ul proiectului menționați un set de întâlniri cu ONG-uri din țară. Cum s-au desfășurat aceste întâlnirile?


Ne-au depășit așteptările. Oamenii au fost foarte receptivi și reacția lor este că indicatorii le oferă structură. Ei poate s-au gândit la a recicla, la a promova drepturile omului, dar nu au făcut ceva în acest sens. Oamenii au conștientizat impactul lor asupra altor sfere, decât cele la care se gândeau inițial, când priveau proiectul din perspectiva formularului de aplicare. Acum au nevoie de soluții concrete - cum măsoară impactul asupra mediului. Dacă te duci cu un festival în Turda, de exemplu, ai impact și asupra comunității locale și important este ca noi să conștientizăm și să controlăm impactul nostru.


Care sunt problemele și limitările organizațiilor în integrarea dezvoltării durabile și responsabilității sociale în proiectele lor?


Pe de-o parte lipsa de cunoaștere - sunt o serie de măsuri pe care organizațiile nu le cunosc. Parteneriatul ONG-firmă, nu înseamnă o fereastră de publicitate, ci înseamnă să oferi din expertiza ta, din domeniul tău de activitate și să fie un fel de schimb de servicii, o colaborare cu adevărat echitabilă și reciprocă. Și poate cunosc anumite principii, dar nu le raportează la ei. Le lipsesc resursele, le lipsesc oamenii, o echipă care să se implice continuu, le lipsesc finanțările, suportul statului.


Cum o să măsurați indicatorii?


Nu vrem ca acest instrument să fie unul constrângător, ci un suport pentru ONG-uri. Grila de indicatori nu trebuie să dea note, am vrea să fie un stimulent și, mai mult, să fie un îndrumător pentru organizații. Dacă îi folosești ca un instrument de evaluare a propriului proiect, e nevoie să măsori acești indicatori. Noi o să încercăm să venim în ghid cu instrumente de măsurare. Cel mai important este ca această grilă să fie o bază pentru raportare. De exemplu, raportul anual să îl structureze după indicatori. Nu ținem să evaluăm noi organizațiile și să le monitorizăm noi, trebuie să fie o autoevaluare.


Care sperați că va fi impactul proiectului?


Sperăm ca ONG-urile să realizeze proiecte mai responsabile din toate perspectivele posibile. Le oferim un instrument de management și sperăm să "viruseze" întreaga societate civilă. Noi am vrea ca mediul ONG să devină un model pentru mediul de afaceri. Noi suntem cei mai responsabili, dacă e să ne comparăm cu mediul de afaceri. Responsabilitatea socială a luat naștere pornind de la presiunea ONG-urilor asupra corporațiilor. Acum ONG-urile ar putea reprezenta un bun exemplu pentru corporații.


Ne-am propus să creăm o rețea națională de promotori de responsabilitate socială, o bază de 80 de promotori, să ajungem să ne întâlnim cu 500 de ONG-uri și fie prin ghidul nostru, fie prin seminariile noastre, fie prin universitatea de vară pe care o planificăm în august, să îi influențăm într-un mod pozitiv. Organizațiile care dețin informația asta vor avea un impact și o influență în rândul partenerilor și ar putea fi portavocea noastră în fața corporațiiilor. Acum lucrăm la un soft de planificare și evaluare a ONG-urilor pentru site, care să funcționeze după un principiu simplu: încarci proiectul într-o formă schematică și pe baza indicatorilor îți evaluezi proiectul. Dacă dorești, îți publici raportul, dacă nu, îl păstrezi pentru tine.


Cum vedeți parteneriatul privat-organizații non-guvernamentale?


Credem în viabilitatea parteneriatului acesta. Nu blamăm mediul corporatist, nu credem că este o lume posibilă fără ei, dar poate fi una ușor îmbunătățită. Modul cum a fost promovat conceptul de CSR în România, deformat, limitat, reduce totul la filantropie, mecenat, când CSR-ul înseamnă mult mai mult. Noi credem într-un parteneriat responsabil prin care ONG-urile ar putea să fie furnizori de expertiză pe problematici specifice.


Cred că e greu să găsești firme care să știe mai bine decât un ONG ce înseamnă incluziune socială, protecția mediului, implicare în comunitate, combaterea corupției. E păcat că ONG-urile nu sunt privite ca niște profesioniști, surse de cunoaștere. Noi sperăm ca în viitor asta să devenim. Să nu existe un singur tip de parteneriat, cum există acum-sponsorizarea. Nu e problemă că există astfel de parteneriate, e păcat că nu există și altele. De exemplu, Reper 21 ar putea oferi expertiză pe responsabilitate socială.


Care vor fi proiectele pilot?


Proiectul se desfășoară în parteneriat cu Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), care are deja ca beneficiari ONG-uri, prin programele Grundtvig. Noi ne adresăm în principal benefiarilor agenției, dar nu numai. În categoria proiectelor pilot intră acele proiecte în stadiul incipient, realizate după criterii responsabile, atât timp cât finanțatorul și resursele permit acest lucru, încercăm să exploatăm la maxim oportunitatea de a consilia niște ONG-uri și să le găsim pe acelea care sunt dispuse să colaboreze. Sperăm ca foarte multe ONG-uri să se identifice, să găsească modele bune de proiecte care să se aplice pe ce au făcut și ei. Vrem să aplicăm grila de indicatori nu doar ONG-urilor, ci și finanțatorilor. Să adaptăm indicatorii pentru formularele de înscriere Grundtvig, încât să gândești proiectul din această fază în principiile responsabilității sociale.


Istoria CSR-ului începe în anii '60, când apare pentru prima oară termenul, în America. Se considera că marile corporații, din cauza impactului lor, trebuie să își depășească obligațiile legale și economice și să ajute la bunăstarea societății. Primele rapoarte pe CSR au apărut în anii '70-'80, în rapoartele anuale ale unor companii, în care era menționată grija față de mediu, dar doar la nivel declarativ. Firmei Abt & Associates (SUA) i se atribuie primul efort de responsabilitate socială, în 1972, când a adăugat un raport pe mediu în declarația financiară anuală. În România, au existat preocupări filantropice ale companiilor private după '89, care abia după 1998-1999 au fost denumite ca acțiuni de CSR, când conceptul a atins multinaționalele românești.

 

Nota: articol scris de Loredana Diaconescu si publicat in numarul 10/ Martie 2012 al revistei Comunitatii Durabile.

 

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter