Salvati Delta

Stiri si evenimente

Cardul comunitar: "Patriotism local" secuiesc

Cum să stimulezi comerțul cu produse locale, astfel încât să aibă de câștigat și comercianții și consumatorii și ONG-urile, dar și comunitatea per ansamblu? O problemă îndeajuns de complexă cât să fie parte a unui interviu la Google sau subiectul unei întregi conferințe despre dezvoltare durabilă. În Secuime, ONG-urile locale folosesc un card comunitar să rezolve ecuația.


Despre secui umblă vorba că ar fi oameni muncitori și solidari. E un stereotip cu destul iz de credibilitate. În februarie 2012, luna care a făcut ratingul televiziunilor să zburde pe motiv de „apocalipsă albă", Secuimea și-a confirmat renumele. Deși județul Covasna era sub cod galben de ninsori, aproape toate drumurile erau circulabile, și nici o localitate nu era izolată de nămeți. „Toată lumea pune osul și ajută", explica, pentru Hotnews, prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin, de ce județul său nu era atât de năpăstuit de zăpădă precum alte zone ale României. Oricine a zăbovit măcar o zi în Ținutul Secuiesc poate mărturisi, oricât șovinism ar avea la purtător, că secuii au această particularitate: un simț aproape inefabil al coeziunii și un localism identitar mai greu de întâlnit prin alte părți ale Ardealului sau ale României. De exemplu, în Harghita și Covasna cele mai populare beri trimit la toponime locale precum berea Harghita, respectiv berea Ciuc. Nu e deloc de mirare că secuilor le place să se compare cu bascii și cu catalanii.


Așadar, pe lângă pădurile care se răresc pe zi ce trece, Secuimea se bucură de o resursă socială de mare preț: solidaritatea comunitară, fie ea construită și pe criterii etnice și religioase. Câteva ONG-uri locale au găsit o metodă ingenioasă să exploateze această resursă a localismului secuiesc, ba, chiar mai mult, să o și regenereze în același timp. E ca și cum, fie-mi iertată comparația răutăcioasă, un mare tăietor de lemne ar planta câte un brad imediat ce ar doborî unul la pământ. Reprezentanții Asociației Ținutul Secuiesc Verde (Zöld SzékelyFöld Egyesület) din Miercurea Ciuc au prezentat, în cadrul unui atelier de planificare a responsabilității sociale organizat de Asociația Reper 21 în luna martie la Piatra Neamț, o strategie inventivă prin care antreprenorii locali, cetățenii consumatori și ONG-urile au fiecare de câștigat și participă, în același timp, la binele public.


Acest triunghi format din antreprenori, cumpărători și organizații non-guvernamentale se materializează sub forma unui dreptunghi din plastic care reprezintă un "card comunitar" - közösségi kártya. "E un simplu card, poate fi ținut ca breloc, dar cu care mergi la cumpărături", a explicat, la aterlierul de la Piatra Neamț, Miklós Júlia, voluntară la Ținutul Secuiesc Verde. Cardul comunitar funcționează după un mecanism pe cât de simplu pe-atât de eficient. Pe baza cardului cu pricina, posesorii beneficiază de reduceri la magazinele locale partenere în proiect. Aceste magazine sunt mai degrabă mici, de familie, care vând în primul rând produse autohtone sau cu specific local. În Miercurea Ciuc, trei magazine sunt parte a proiectului: o rețea de supermarketuri locale, o brutărie din oraș și un lanț de magazine ce vând carne și produse din carne. „Proprietarii de magazine sunt foarte deschiși la idei de acest gen", spune Miklós Júlia. „Magazinele chiar se oferă să ne ajute, ne ajută și cu cardul comunitar, ne permit și să punem cutii pentru donații".


Cardul comunitar le asigură posesorilor, la fiecare cumpărare, o reducere de 1% din prețul total al produselor achiziționate. „Nu e nu știu ce reducere, însă încetul cu încetul, puțin câte puțin, câte 1% în fiecare zi, se adună", spune voluntara. Diferența dintre prețul de raft al produselor și cel plătit de posesorii de card comunitar e virată de magazinele partenere către Asociația Ținutul Secuiesc Verde. E un fel de sponsorizare indirectă, care, în loc să-i pună în relație doar oamenii de afaceri și oengiștii trece și prin clienții magazinelor. „La sfârșitul lunii, magazinele fac inventarul", spune Miklós Júlia, „văd câți oamenii au cumpărat cu cardul și câți bani s-au strâns din reducere și ne virează banii prin bancă".


Orice ciucan, indiferent că-l cere în maghiară sau românește, poate să aibă propriul card comunitar. Tot ce trebuie să facă e să meargă la unul din magazinele partenere și să-l solicite la casă, cum ar face cu un card de fidelitate la un supermarket multinațional. Ca să-l primească, trebuie să-și completeze datele personale și adresa de e-mail pe un formular. Clienții sunt rugați să răspundă și la câteva întrebări prin care li se cere feedback cu privire la calitatea serviciilor magazinului, însă acestea sunt facultative. Oengiștii preiau apoi formularele de la magazine, înregistrează datele personale și activează astfel cardul care funcționează următoarea dată când posesorul merge la cumpărături.


Cardul comunitar este gratuit: jumătate din costurile de producție le suportă Ținutul Secuiesc Verde, iar cealaltă jumătate a cheltuielii le revine magazinelor partenere. În august 2011, când s-a materializat ideea cardului comunitar în Miercurea Ciuc, ONG-ul inițiator și magazinele partenere au făcut 6.000 de carduri. Până acum, potrivit estimărilor reprezentanților Asociației Ținutul Secuiesc Verde, și-au găsit posesori aproximativ 4.000-4.200 de carduri și sunt folosite, în mod frecvent, în jur de 2.500. Cu toate acestea, oengiștii sunt mulțumiți de cum merge proiectul. Din august și până în decembrie 2011, cardul comunitar a vărsat în vistieria organizației aproape 17.000 de lei. Încasările pe primele trei luni din 2012 n-au fost contabilizate încă, dar, dacă banii vin în același ritm care crește de la lună la lună, e foarte posibil ca suma strânsă să se fi dublat. În noiembrie și în decembrie 2011, de exemplu, prin intermediul cumpărătorilor care au folosit cardul comunitar de reduceri, Asociației i-au revenit în jur de 5.100 de lei lunar. O sumă deloc neglijabilă.


Banii obținuți nu se pierd în buzunarul asociaţiei. Jumătate se duc pe întreținerea asociației, iar cealaltă jumătate merge în Fondul Secuiul Verde. Acest fond e destinat finanțării unor proiecte de mediu, cum ar fi amplasarea de rastele pentru biciclete în oraș, distribuirea de materiale didactice pentru elevi, îmbunătățirea spațiilor verzi prin plantarea de flori printre blocuri sau realizarea unui studiu privind harta zgomotului în Miercurea Ciuc. Asociația nu cheltuiește banii arbitrar nici pentru aceste proiecte, ci îi invită pe locuitorii posesori de card să participe la luarea deciziilor. Proiectele de mediu sunt afișate pe situl organizației, li se face publicitate prin presă sau sunt afișate în magazinele partenere, ca locuitorii să aleagă în cunoștință de cauză. „Noi strângem banii, iar după câteva luni, când se strâng destui, le spunem locatarilor să voteze ce să facem cu banii. Când se încheie votarea, programul care primește cele mai multe voturi primește și cei mai mulți bani", afirmă Miklós Júlia, de la Ținutul Secuiesc Verde.


Cercul e astfel închis și toată lumea are bani de câștigat. Cumpărătorii au ocazia să mai pună ceva bani deoparte și au sentimentul că participă la binele public. ONG-ul strânge bani să se autosusțină și să finanțeze proiectele pe care le consideră utile comunității. Micile afaceri au parte de publicitate și de mai mulți clienți. "Avem locatari care spun că merg să cumpere numai de la magazinele astea, deși avem Kaufland și Lidl lângă", se mândrește Miklós Júlia. Așadar, nu e vorba doar de ce are fiecare actor de câștigat, ci și de stimularea comerțului local și de participarea publică a cetățenilor. Poate chiar mai important e că dreptunghiul plasticat botezat card comunitar acționează ca un liant comunitar și ajută la construirea unor punți de încredere între actorii sociali și comerciali cu interes local.


Inițiativa nu le aparține „secuilor verzi", după cum ține să precizeze, cu fair-play, Csonta László, președintele Asociației Ținutul Secuiesc Verde. Cardul comunitar e un soi de idee secuiască și funcționează în mai multe orașe din Harghita și Covasna. Ideea inițială e a altui ONG local, Fundația Comunitară Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhelyi Közösségi Alapítvány), care a pus în circulație cardurile comunitare încă din 2009 în Odorhei. Mai târziu, ideea a fost preluată de Fundația Comunitară Covasna (Háromszéki Közösségi Alapítvány) și pusă în aplicare în Sfântu Gheorghe. De-abia în 2011 cardul comunitar a fost naturalizat și în Miercurea Ciuc.


Potrivit paginii de web a Fundației Comunitare Odorheiu Secuiesc (http://szka.org), 3.000 de familii utiliează cardul în Odorhei. Fiecare tranzacție realizată prin cardul comunitar conduce la vărsarea, în medie, a 0,75 lei în conturile organizației. Cardul comunitar se bucură de cel mai mare succes în Sfântu Gheorghe, unde s-au distribuit, din august 2011 și până în februarie 2012, aproximativ 10.000 de carduri de fidelitate destinate „sprijinirii inițiativelor cetățenești și dezvoltării ", ceea ce înseamnă că aproape 20% din locuitorii micului oraș ardelean au un astfel de card. În orașul de reședință al județului Covasna, cardul poarte fi folosit la 15 unități comerciale, inclusiv la unele fastfood-uri sau restaurante, cofetării și chiar la farmacie. Din cei aproape 30.000 de lei strânși astfel, majoritatea banilor va fi folosită, informează ziarul Mesagerul de Covasna, pentru sprijinirea copiilor talentați din familii sărace. O altă parte din bani, 10.000 de lei, vor fi folosiți, potrivit aceleiași surse, pentru amplasarea de rasteluri pentru biciclete în fața unor magazine din Sfântu Gheorghe.

 

Nota: articol scris de Ionut Dulamita si publicat in numarul 11/ Aprilie 2012 al revistei Comunitatii Durabile.

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter