Salvati Delta

Stiri si evenimente

facebook.com/TransilvFest

Traditii si mestesuguri intercarpatice

În interiorul lanțului carpatic se află o regiune în care oamenii vorbesc mai molcom, exclamă „ioi!" și beau palincă. Transilvania găzduiește diversitatea culturală: români, sași, secui, maghiari şi romi. Pentru ca toată lumea să afle valorile transilvănene, un grup de iubitori de patrimoniu cultural au pus la cale Transilvania Fest, un festival mulat pe principiile dezvoltării durabile.


Transilvania Fest este un festival intinerant de cultură și mâncare, care contribuie la dezvoltarea, păstrarea și promovarea tradițiilor gastronomice și meșteșugărești din zona Transilvaniei. Începând cu cea de-a șasea ediție a festivalului, organizatorii au părăsit zona familiară lor, Turda și satele din jurul Clujului, și au mers spre Sibiu. „În fiecare an încercăm să găsim o altă localitate și să promovăm mai multe puncte ale Transilvaniei", ne-a spus Rareș Răuț, directorul executiv al festivalului.


Pregătirile pentru festival încep cu un an înainte, pentru ca organizatorii să poată identifica pe teren valori, bunuri materiale, tradiții, meșteșuguri pe care comunitatea le deține, dar pe care nu le valorifică. Componenta principală a festivalului este un târg la care participă între 80 şi 100 de producători și meșteșugari care vin din diferite colțuri ale Transilvaniei. Comunitățile în care ajunge festivalul reacționează pozitiv pentru că, explică Rareș Răuț, sunt situații în care, deși valoarea locală este cunoscută, nu există parteneri instituționali care să îi ajute să promoveze lucrurile specifice și valoroase pentru locul respectiv. Chiar dacă primăriile și autoritățile din zonă încearcă, eforturile lor nu sunt întotdeauna suficiente, iar festivalul vine în completarea unor nevoi care ar fi trebuit de mult să devină obiective strategice în agenda administrațiilor locale.


Transilvania Fest își propune să scoată în față atât obiceiuri specifice, cât și povești locale, pe care poate nici membrii comunităților nu le mai cunosc. De exemplu, în Blaj, organizatorii au găsit un om care, de-a lungul timpului, a construit din paie și chibrituri o machetă a orașului în miniatură. Macheta suprinde evoluţia oraşului de pe vremea când era doar un târg până când a ajuns municipiu. Pentru că omul s-a dovedit a fi un bun cunoscător al istoriei locale, a apărut ideea că truda blăjeanului trebuie valorificată, iar casa sa să servească drept muzeu și să intre în circuitul turistic. Ușor de zis, dar greu de făcut. Deși ideea era bună, exista o problemă la nivel de municipiu, prin lipsa fluxului turistic de orice fel, intern sau din exterior.


Norocul istoricului-artist din Blaj a fost că, de câțiva ani, festivalul a încheiat un parteneriat cu universitatea britanică Oxford și, anual, trei studenți vin la festival pentru a realiza un proiect educaţional. Studenții sunt ajutați să își facă proiectul pentru facultate, dar şi ei, la rândul lor, ajută la rezolvarea unei probleme din comunitate. Așa că în Blaj, cu ajutorul unei studente de la Oxford, a fost dezvoltat primul plan turistic al oraşului, ca destinație de zi. „Festivalul este un instrument, nu e doar o sărbătoare de trei zile. Cele trei zile ar trebui să funcționeze ca un suport motivațional pentru comunitate", explică Rareș Răuț.


Organizatorii nu se limitează doar la a învăța de la localnici tot felul de meșteșuguri și obiceiuri. Vor, la rândul lor, să îi învețe câte ceva pe oamenii din comunităţile vizitate. În anul 2010, la festivalul din Biertan (județul Sibiu), au încercat să le arate beneficiile voluntariatului, pe care oamenii îl considerau drept o muncă grea și neplătită.


Organizatorii au dus muncă de convingere cu un grup de gospodine care făceau niște prăjituri săsești delicioase și care au acceptat până la urmă să-i îndulcească pe vizitatorii festivalului. Gătitul prăjiturilor nu era considerat o valoare a comunității, dar organizatorii festivalului au discutat cu oamenii, le-au făcut demonstraţii și le-au arătat ce înseamnă un proces de fiscalizare legal, pentru a-i convinge de valoarea acestei îndeletniciri și mai ales de foloasele pe care le pot obține dacă hotărăsc să facă o afacere din asta.


Un loc nu este definit doar de meșteșuguri și tradiții, ci și de patrimoniul cultural material. Anul trecut, la Blaj, organizatorii festivalului au decoperit clădirea Palatului Cultural din oraș, care a fost și cinematograf și a ars în '94, iar de atunci era nefolosită. În cadrul festivalului a fost lansată o provocare pentru autoritățile locale, arhitecți și investitorii din zonă pentru a-și asuma repunerea clădirii în circuitul cultural. Arhitecții au fost implicați într-un concurs de proiecte pentru reabilitarea clădirii. Juriul a fost format din Șerban Sturza și alți arhitecți de seamă ai Ordinului Arhitecților din România. Câștigătorii au fost anunțați în cadrul unei cine festive organizată chiar în clădire. „Am amenajat clădirea, am făcut-o funcțională într-un fel, fără acoperiș, a fost ceva între aer liber și spațiu închis și am servit produse tradiționale din zonă", își amintește Rareș Răuț.


Festivalul este dedicat tuturor categoriilor de vârstă. Cuprinde activități dedicate copiilor, dar și părinților, au loc demonstrații de folclor, dar și concerte rock pentru cei mai tineri. Scopul nu este doar de a atrage vizitatori din afara localității, ci şi de a pune în valoare abilități şi talente ale unor localnici, pe care restul comunității nu le cunoaşte.
Intrarea în rețeaua Societal (mai multe despre Societal puteți afla din numărul 10 al revistei - http://www.comunitatedurabila.ro/revista/martie12/ )a făcut din Transilvania Fest un festival orientat spre responsabilitate socială. „Începând de anul trecut, am lucrat mult mai sistematic pe dezvoltare sustenabilă", spune Rareș Răuț. Dacă până acum sustenabilitatea se traducea prin consum de produse locale, sezoniere, de anul trecut, împreună cu Reper 21, organizatorii au lucrat la un manual de indicatori pentru organizarea de evenimente în aer liber, aplicabil pentru realitățile românești.


Rareș Răuț crede că „dacă noi știm că lucrăm responsabil atunci vom genera un serviciu responsabil, indiferent de comunitatea în care ne desfășurăm festivalul". În momentul în care o să dezvolte la alt nivel indicatorii, îi vor distribui și altor organizații cu care lucrează și care folosesc evenimentele ca instrument de dezvoltare sau promovare.


Festivalul a căpătat așa o popularitate încât oamenii au ajuns să își programeze concedii în perioada de festival. Rareș Răuț spune că a fost sunat de o agenție de turism care pregătea un pachet turistic pentru un grup de oameni care au cerut să fie inclus și festivalul. Dar, în afară de dezvoltarea turistică de care se bucură localitațile în care s-a desfășurat festivalul, pe termen lung, câștigul constă în motivarea localnicilor de a contribui la dezvoltarea comunitară prin antreprenoriat. Contextul este cât se poate de favorabil: oameni şi obiceiuri inedite există, public curios există, ba chiar şi susţinere de viţă regală, căci Transilvania Fest se bucură de înaltul patronaj al Prinţului Charles de Wales şi al Principesei Margareta de Hohenzollern.


Cea de-a opta ediție se va desfășura în mediul urban, la Muzeul Astra din Sibiu, în aer liber, la sfârșitul lunii iulie. Anul acesta accentul va fi pus pe micii producători locali, invitați din diferite zonele ale Transilvaniei pentru a-și promova produsele.

 

Nota: articol scris de Loredana Diaconescu si publicat in numarul 11/ Aprilie 2012 al revistei Comunitatii Durabile.

 

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter