Salvati Delta

Stiri si evenimente

Provocarile durabile de la Mare Nostrum/Marea Neagra

Mihaela Cândea, directorul executiv al organizației constănțene de mediu Mare Nostrum, ne-a acordat un „interviu-maraton" despre organizația în care activează și despre cele mai arzătoare probleme de mediu ale litoralului românesc.


Ce provocări întâmpină dezvoltarea durabilă de la Marea Neagră?


Cred că o provocare foarte mare este planificarea urbanistică a zonei costiere, managementul integrat al zonei costiere. Fiecare autoritate locală dezvoltă zona costieră în felul ei, nu există o strategie și o viziune comună a cum ar trebui să arate zona costieră.


Cum ar trebui să arate zona costieră?


Avem și probleme de planificare spațială și cred că asta se vede cu ochiul liber: hoteluri construite între alte hoteluri, și apoi vine și se mai așază un hotel în față. În plus, mulți nu vor să investească pentru a construi un parc sau o zonă verde. Și în turism fiecare face ceea ce crede de cuviință. Riscul pe termen lung este ca turismul să intre în colaps. În acest moment, hotelierii promovează ideea de a avea puțini turiști care să plătească mult, ceea ce înseamnă un deficit pentru restaurante și pentru toți ceilalți care oferă servicii de turism la Marea Neagră. În același timp, Bulgaria are foarte mult succes, pentru că bulgarii lasă prețurile foarte jos și vor turism de masă. Toți au de câștigat, pentru că există o legătură bună între hotelieri și cei care oferă servicii. Discutăm despre stațiuni care sunt preponderent turistice, care nu mai au ce natură să conserve. Dacă tot există infrastructură de turism, atunci să fie conservată ea în sine. Nu are sens să lăsăm în paragină niște hoteluri deja construite.


Cum gestionați problema deșeurilor de pe litoral?


O dată pe an, se monitorizează tot litoralul și se înregistrează cantitățile de deșeuri pe tipuri de deșeuri. Practic, se face numărătoarea deșeurilor existente pe plajă și diversitatea acestora. Noi comunicăm datele noastre către Direcția Apelor Dobrogea Litoral, către primăriile de-a lungul coastei, către Consiliul Județean, către toate autoritățile care ar putea folosi aceste date atunci când își fac planificări, rapoarte. Am renunțat la activitățile de strângere de gunoaie, pentru că nu facem decât să înlăturăm efectul și nu cauza, iar copiii și tinerii care participă au, de cele mai multe ori, reacții de tipul: „Bine, dar de ce trebuie să strâng eu după altul? Dar de ce adulții nu sunt în stare să înțeleagă și de ce mai plătim taxe?". Din punctul meu de vedere, acțiunile de tipul ăsta au devenit PR & Marketing, nicidecum acțiuni de mediu din care să obținem cu adevărat niște rezultate. Mare Nostrum a făcut la începuturile ei o perioadă foarte lungă de timp activități de genul ăsta. Le făceam la modul demonstrativ, să arătăm că efortul nu este foarte mare, că nu este nevoie de cine știe ce utilaje sau investiții sau timp sau cheltuieli, ci este nevoie pur și simplu de voință și de a face munca propriu-zis. Dar, văzând că toată această activitate a degenerat și că toate companiile, toate școlile, toți profesorii consideră că, dacă fac o activitate de tipul ăsta, au rezolvat problema și au făcut o activitate de mediu, am spus că măcar noi, ca organizație ecologistă, să nu mai promovăm astfel de acțiuni și ne-am orientat mai degrabă către înlăturarea cauzei.

Din anul 2005 desfășurăm „Litoral curat", un proiect care vizează informarea și conștientizarea localnicului și a turistului cu privire la păstrarea unei plaje curate, colectare selectivă pe plajă, bune maniere în general pe plajă. „Turist bine-crescut", spunem noi.


Ce înseamnă un turist bine-crescut?


Să învețe să se bucure de ceea ce înseamnă plajă și de ceea ce oferă plaja. Mulți nu prea știu cum să se bucure de liniștea de la mare, de zgomotul valurilor, de soare, de aerul diferit... Noi promovăm ideea de a păstra un comportament decent pe plajă, și anume să faci liniște, să nu pui muzică să-i deranjezi pe cei din jurul tău. Ține de a respecta faptul că plaja este a tuturor și că nu este un bun dat de care ne putem bucura fără să oferim nimic în schimb.


E greu să-i convingeți pe oameni să țină cont de principiile reciclării selective?

 

Depinde. Sunt oameni foarte deschiși, care au călătorit și în alte țări și au văzut treaba asta și în alte părți aplicată cu succes și atunci sunt bucuroși să vadă că se întâmplă asta și în România. Dar sunt alți oameni care pur și simplu consideră că, dacă se întâmplă în România, din start nu va avea succes. Sunt eternii sceptici. Și-atunci, cu ei este ceva mai greu. Dar mulți dintre ei vin cu copiii la mare. Copiii mai învață despre asta la școală și atunci chiar cei mici îi cam trag de mânecă.


Care este poziția Mare Nostrum cu privire la exploatarea gazelor de șist?


Gazele de șist, exploatate prin metoda propusă, fracturarea hidraulică, înseamnă distrugerea rezervorului de apă pe care stă Dobrogea, care este rezervorul cel mai mare din Sud-Estul Europei. Noi suntem acum într-o bătălie legată de gazele de șist, unde vedem scenariul Roșia Montană reluat. Am fost într-o bătălie locală punctuală referitoare la construirea unui mall într-un parc constănțean, unde problema s-a pus la fel ca la Roșia Montană sau ca în toate cazurile de tipul ăsta, dar la un nivel mult mai redus. În acest caz, locuri de muncă versus parc. S-a mai schimbat între timp proiectul și hai să spunem că bătălia nu a fost 100% pierdută. Toată lumea consideră că a fost pierdută prin simplul fapt că a apărut mall-ul. Dar, în situații de genul ăsta, nu poți să ai 100% câștig. Trebuie să existe o oarecare negociere și fiecare să aibă rolul lui acolo. Dar discuția a fost asta: „vă oferim locuri de muncă, la ce vă mai trebuie parc? O să aveți bani să vă plimbați în alte parcuri". Ceea ce evident nu se întâmplă. Din păcate încă putem să fim foarte ușor duși de nas cu povestea asta, cu lozinca asta cu locurile de muncă. Facem parte dintr-o coaliție pe care am constituit-o la nivel regional, Coaliția Dobrogea Verde. Este o coaliție de ong-uri, care deocamdată nu are personalitate juridică, este constituită pentru a porni acest acțiuni militante împotriva exploatării gazelor de șist. Acest tip de exploatare reprezintă, din punctul nostru de vedere, un masacru ecologic, economic, social, cultural-istoric. Este vizată zona Vama Veche, care reprezintă un perimetru destul de mare și care se extinde până pe plajă. Practic, își vor putea pune sondele inclusiv pe plajă sau în proximitatea plajei, ceea ce este tot același lucru, pentru că acolo sunt pensiuni, acolo se încearcă dezvoltare turistică, nicidecum dezvoltare de exploatări de sonde și de alte asemenea. Un alt perimetru este în zona Costinești, iarăși o localitate foarte cunoscută pentru potențialul ei turistic, o localitate de tineret, unde foarte multă lume a investit în turism. Un alt perimetru este Adamclisi, zonă recunoscută pentru vestigiile istorice, deci nu facem altceva decât să căsăpim tot ce reprezintă Dobrogea pentru România.


Ce exemple de bune practici din alte state, integrate în activitățile organizației, aveți?


Avem un proiect în parteneriat cu mai multe țări de la Marea Neagră în care identificăm zonele în care vor exista trasee interpretative în ariile protejate. Aceste trasee sunt relativ recente în România și se bazează pe modalitatea de a prezenta natura într-o formă atractivă. Trecem de etapa în care un traseu într-o rezervație presupune un panou mare și foarte științific, pe care nu-l citește nimeni, iar traseul în rezervație înseamnă doar să mă plimb puțin pe acolo, să fac un grătar la final. Trecem la o experiență care presupune un traseu în care să descoperi la fiecare pas ceva din rezervația respectivă.


Care este relația cu autoritățile locale?


Am avut mai multe proiecte pe transparență decizională. Am monitorizat activitatea autorităților locale și am încercat un pic să ne luptăm cu statul în stat de la Constanța. Administrația locală este foate puțin deschisă către comunicare și consultare publică. Proiectele sunt realizate doar în interesul administrației. Cine este de acord este cu ei, cine nu este de acord este împotrivă și nu este băgat în seamă. Ne-a fost foarte greu să obținem informații de la ei. Ne-am trezit cu o gramadă de șicane. La un moment dat, ca răspuns la o solicitare de informații publice, ni s-a cerut să prezentăm componența organizației, salariile, cheltuielile de protocol, numărul de deplasări efectuate.


Aveți uneori senzația că vă luptați cu morile de vânt din cauza asta?


Da, mai ales atunci când sunt implicați foarte mulți bani la mijloc, cum este cazul gazelor de șist. Discutăm despre un colos cum este Chevronul, o firmă foarte puternică în America și pe plan mondial, care își permite să cumpere tot. Or, banii din păcate sunt mai tentanți decât orice altceva pentru unii, în România și nu numai. Oricine poate să își ia partea și să plece departe, astfel încât să nu fie afectat în vreun fel de exploatarea asta. Nu există responsabilizare și dăruire pentru comunitate. Nici nu înțelegi pentru ce s-au angajat să ne reprezinte. În ce privește problemele de mediu, aș pune dezinteresul autorităților pe seama faptului că gândesc pe termen scurt. Își gândesc toate acțiunile poate chiar într-un termen mai mic de patru ani.


Politicienii sunt mai receptivi în campanie electorală?


Reușim să smulgem niște promisiuni de la ei. Din păcate, experiența ne arată că aceste promisiuni nu garantează punerea lor în aplicare, pentru că, după campania electorală, lucrurile se schimbă.


Cum apreciați implicarea comunitară din zonă?


Constanța este un oraș mare cu o comunitate mică, în care nimeni nu își face de cap. Implicarea comunitară din această zonă este foarte redusă. Există o preocupare redusă pentru participarea publică, sunt foarte puțini oameni care participă la dezbateri și se interesează de proiecte, mitinguri, acțiuni de susținere. Constănțenii sunt foarte relaxați din punctul ăsta de vedere. Sunt resemnați, nu au încredere în forțele lor și în faptul că implicarea lor poate să schimbe ceva. Pe timpul verii, avem la dispoziție toate tipurile de distracție la mare, și iarna stăm și hibernăm.


„Mare Nostrum este o organizaţie deschisă tuturor cetăţenilor preocupaţi de degradarea mediului litoralului românesc, a cărei misiune este de a determina schimbarea practicilor şi atitudinilor actuale ale comunităţilor locale, factorilor de decizie şi altor grupuri de interese, cu cele care asigură conservarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale din zona costieră românească."

 

Articol scris de Maria Popa si publicat in numarul 13 al revistei Comunitatii Durabile.




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter