Salvati Delta

Articole

Fermierii de la oras

Dacă la noi clădirile vechi sunt lăsate în paragină sau sunt înghițite de buldozer, străinii le găsesc un rost. Niciun spațiu nu trebuie lăsat fără întrebuințare. Se pare că dorinţa de a avea un acoperiş să-i ocrotească nu mai este de actualitate. Unii oameni îşi doresc grădini deasupra capului.

 

Good Green, o firmă specializată în înverzirea acoperișurilor de bloc din New York, a început în 2008 proiectul Eagle Street Rooftop Farm, împreună cu proprietarul unui depozit de mărfuri, prin care și-au propus să cultive legume pe acoperișul depozitilui. Ferma de pe acoperiș are aproape 560 de metri pătratați și este lucrată de un agricultor expert, care are ca ajutoare ucenici și voluntari. Fermierii au înființat și o comunitate bazată pe agricultură (Community-supported agriculture), în care localnicii sunt loiali unei singure ferme, agricultorii și consumatorii împărțind atât riscurile cât și beneficiile producției de mâncare. Ferma de pe strada Eagle aprovizionează și restaurantele elitiste din zonă.

 

BK Farmyards, altă organizație din New York, și-a propus să-i aducă împreună pe cei care au grădini în spatele casei și pe fermierii locali. Ei spun că grădinile pot fi mai mult decât un spațiu de relaxare, pot fi locul în care se pot cultiva legume. Cum Internetul găzduiește site-uri dedicate celor în căutarea marii iubiri, și cei BK Farmyards s-au gândit să realizeze o platformă unde amatorii de grădinărit pot găsi pământul dorit. Sharing Backyards este combinația dintre întâlnirile online și Google maps, care oferă posibilitatea fermierilor să își găsească pământ. Bk Farmsyard își propune ca inițiativa lor să influențeze viitoarea planificare a orașelor în care să fie inclusă agricultura urbană.

 

Mai aproape de noi, Farm:shop (fermă: magazin) este ideea unui mic grup de eco-designeri britanici, Something & Son, care au închiriat de la autoritățile londoneze o clădire dezafectată.
Totul este folosit cu cap. Când se schimbă, apa peștilor nu se aruncă, ci este folosită pentru irigarea legumelor hidroponice, care cresc pe un raft lângă pești. Legumele hidroponice sunt cele care cresc in solutii nutritive sau pe un strat de pietris sau de nisip prin care circula permanent apa cu ingrasaminte chimice. Pe langa legumele de consum ei cresc si cateva pasari.

Organizaţia  Something&Son este formată din trei eco designeri, care speră ca modelul lor să fie replicat și în alte clădiri nefolosite din Londra. Fiecare dintre ei are altă pregătire: unul este fermier, celălalt inginer și al treilea artist. Au reușit să mențină costurile joase prin refolosire, reciclare, împrumuntând și comunicând cu companiile din apropiere și cu vecinii. Inițiatorii vor să implice comunitatea locală în proiect, iar până acum au reușit să strângă câțiva voluntari.

 

Avantaje

 

Agenţia pentru Mâncare și Agricultură a Națiunilor Unite a definit agricultura urbană ca o industrie care produce, procesează și vinde mâncare, răspunzând în mare parte nevoiei zilnice a consumatorilor dintr-un oraș sau metropolă, aplicând metode de producție intensive, folosind și refolosind resurse naturale și deșeuri urbane pentru a produce culturi diverse. Beneficiile pe care agricultura urbană le are stau la baza înființări acestor organizații. Transformarea orașelor din consumatoare de mâncare în generatoare de produse agricole contribuie la sustenabilitate, îmbunătățește sănătatea și reduce sărăcia.

 

Agricultura urbană este prezentă și în România. De la gospodinele care pun în ghiveci răsaduri ca să aibă o mână de patrunjel proaspăt pentru ciorbă, până la grădini cu pomi și legume pe bloc. În 2010, ziarul Gândul prezenta un astfel de agricultor urban din Reșita. Personajul prezentat era un pensionar de 80 de ani care după ce și-a izolat acoperișul a decis să pună câteva flori. Pe lânga flori a sădit patrunjel, ardei, roșii. Bătrânelul din Arad se pare că a prins foarte repede ideea cu dezvoltarea durabilă.  Apa folosită pentru udat este apă de ploaie, pe care o adună în butoaie. Lucrurile pe care vecinii săi le-au considerat inutile, el le-a recuperat și le-a dat o nouă întrebuințare.
Avantajele unei grădini pe bloc sunt că vara reduce 25% din nevoia de răcire a clădirii pe timp de vară. Iar pierderile de energie calorică sunt cu 26% mai puţine.


În 2010 edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că amenajarea de spaţii verzi pe acoperişurile blocurilor este soluţia pentru creşterea suprafeţei verzi a Bucureştiului. Planul primarului nostru a ramas în aer, față de cel al primarului orașului Chicago, unde prima gradină pe un acoperiș a fost sădită chiar pe cladirea primăriei.

 

Nota: articol scris de Loredana Diaconescu si publicat in numarul 2/ Februarie 2011 al revistei Comunitatii Durabile.

 




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter