Salvati Delta

Stiri si evenimente

Dezvoltare durabila prin eGuvernare

Acces facil la informații publice, spirit civic, coeziune socială. Acestea sunt consecințele benefice ale implementării unui concept prezent de câțiva ani la nivel global, eGuvernarea, un pilon al dezvoltării durabile.


eGuvernarea, definită drept „folosirea internetului și a serviciilor electronice pentru transmiterea informațiilor publice cetățenilor”, este unul dintre elementele care contribuie la materializarea conceptului general de dezvoltare durabilă. Pe de o parte, asigură transparența decizională, îi facilitează cetățeanului accesul la serviciile publice și creează premizele dezvoltării spiritului comunitar. Pe de altă parte, permite economisirea timpului consumat de cetățeni în relația cu autoritățile, dar și a resurselor de energie pe care le implică mijloacele tradiționale, cu atât mai mult cu cât este încurajată folosirea tehnologiilor „verzi”, prietenoase cu mediul.


 

Punerea în aplicare a eGuvernarii a întâmpinat numeroase obtacole în România în ultimii ani. Deși este una dintre axele de finanțare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, destinate autorităților locale și gestionate de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, și care se regăsește și în Programul Național de Reformă 2011 – 2013, implementarea sa continuă să provoace critici în spațiul public. Unele dintre acestea se referă la portalul eRomânia, proiect care a suferit numeroase întârzieri.

 

Primii ani de implementare au ridicat probleme și la nivelui Uniunii Europene. Un raport publicat recent de Comisia Europeană privind gradul de eficacitate al proiectelor de e-guvernare sprijinite între anii 2000 – 2006 prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) arată că statele care au obținut finațări au avut întârzieri din cauza unor strategii deficitare în abordarea adevăratelor priorități pentru dezvoltarea eGuvernării. La nivel mondial, conform Indexului eGovernment al ONU, pe primele locuri în implementarea conceptului se află Coreea de Sud, urmată de Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie și Olanda.

 

Strategii deficitare și întârzieri la implementare

 

Conform raportului dat publicității de Comisia Europeană, la sfârșitul lunii octombrie, un audit al performanţei efectuat de Curtea de Conturi Europeană (CCE), s-a concentrat pe perioada de programare 2000-2006 şi pe patru state membre: Franţa, Italia, Polonia şi Spania. În total, acestor state le corespund 3 miliarde de euro (45 %) din cheltuielile efectuate de FEDER pentru proiecte care ţin de societatea informaţională.

 

În concluziile raportului se arată că „planificarea la nivel naţional a acţiunilor din domeniul e-guvernării s-a ameliorat treptat în decursul perioadei de programare, însă, dată fiind existenţa unor deficienţe la nivelul strategiilor din primă fază, proiectele cofinanţate nu au abordat întotdeauna necesităţile prioritare în materie de dezvoltare a e-guvernării”. Auditorii au scos în evidență faptul că, în general, au fost obţinute realizările imediate preconizate pentru proiecte, dar, adesea, aceste realizări au înregistrat întârzieri sau au suferit o reducere a sferei de cuprindere ca urmare a unei concepţii deficitare sau a faptului că nu s-a apelat la o metodologie de implementare.

 

„Printre recomandările Curții de Conturi pentru elaborarea viitoarelor proiecte de e-guvernare sau a unor programe similare se numără şi aceea că statele membre ar trebui să elaboreze strategii în materie de e-guvernare care să se fundamenteze pe necesităţi identificate, care să vizeze obiective clare şi care să precizeze responsabilităţile care revin diverselor organisme ţinute să răspundă de îndeplinirea acestor obiective”, se arată în comunicatul CE. De asemenea, potrivit Comisiei, selecţia de către statele membre a proiectelor de e-guvernare ar trebui să se bazeze pe o evaluare a costurilor şi a beneficiilor preconizate ale proiectelor. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi invită Comisia să se asigure că proiectele care beneficiază de finanţare prin FEDER ţin seama de principiile şi recomandările prin care Uniunea Europeană vizează să obţină o interoperabilitate transeuropeană.


POLITICI

Subgrup specializat, la nivelul ONU

 

La nivelul ONU funcționează un organism, Grupul Națiunilor Unite C7 „eGuvernare pentru Dezvoltare Durabilă”, care este primul și singurul subgrup românesc în Reţeaua Naţiunilor Unite pentru Administraţia Publică (UNPAN – United Nations Public Admnistration Network). A fost înființat în anul 2010 și este coordonat de Andreea Stoiciu, fiind reprezentat în România de Institutul de Management și Dezvoltare Durabilă. Are ca scop susținerea eGuvernării pentru o dezvoltare durabilă prin utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării și tehnologiilor noi şi ecologice. Obiectivele asumate ale subgrupului sunt: strategiile de eGuvernare în toată lumea trebuie să aibă o componentă de dezvoltare durabilă, schimbul eficient de cele mai bune practici în administrația publică pentru o dezvoltare durabilă, folosirea eGuvernării pentru reducerea birocrației, dezvoltarea serviciilor de eGuvernare pentru o economie durabilă eficientă. Impactul estimat în urma realizării acestor obiective constă în: creșterea cooperării internaționale privind utilizarea serviciilor electronice pentru o dezvoltare durabilă, diminuarea birocrației pe plan național și internațional, reducerea vulnerabilităților sistemelor online, împreună cu o mai bună protecție a informațiilor personale, construirea unui dialog consolidat pentru utilizarea extinsă a „tehnologiei verzi” (Green IT).


Ce e eGuvernarea

 

eGovernance: Folosirea internetului pentru transmiterea informațiilor publice/guvernamentale cetățenilor. Guvernarea electronică (e-guvernarea) se referă la operaţii care se execută pe cale electronică între stat şi cetăţeni ori întreprinderi sau între diferitele structuri din cadrul administraţiei. Pentru a implementa e-guvernarea, sunt necesare tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor în combinaţie cu schimbări pe plan organizatoric şi cu utilizarea unor competenţe noi, scopul fiind de a furniza servicii publice de o calitate mai bună.


Nota: articol scris de Madalina Prundea si publicat in numarul 6/ Octombrie 2011 al revistei Comunitatii Durabile




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter