Salvati Delta

Stiri si evenimente

Drumul legumelor din gradina pana in farfurie

Alternativa la legumele si fructele din Italia, Spania sau Olanda, pe care le gasiti in piete, o reprezinte producatorii locali care pot livra acasa un cos cu produse naturale.

 

V-ați întrebat vreodată ce drum au parcurs legumele și fructele pe care le puneți în farfurie și cum afectează acesta calitatea lor?  Câțiva producători locali de lângă Cluj, Timișoara și Arad au inițat proiecte de livrare a produselor pe care le produc în mod tradiţional. La capăt nu aşteaptă hipermarket-urile, ci orășenii care vor să știe ce pun în farfurie şi vor să schimbe în bine comportamentul de hrană şi consum. 

 

Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare, Timișoara (CRIES) împreună cu câțiva producători locali au înființat Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti pentru consum local şi o alimentaţie sănătoasă. Aproximativ 20 de familii din Timișoara și Arad au ales să încheie un contract cu asociația, iar timp de un an de zile, în schimbul sumei de aproximativ 1500 de lei vor primi 35 de coșuri. Oferta este foarte variată, cuprinzând peste 30 de sortimente de legume și zarzavaturi, precum şi fructe. Coșul este ancorat în realitate şi va nărui multe aşteptări. Şansele ca toate sortimentele să fie disponibile în orice anotimp sunt nule, deoarece respectă ciclul de viaţă şi de creştere a legumelor şi fructelor.

 

ADEVĂR: Medicii spun că legumele și fructele care vin din toate colţurile lumii sau stau în supermarket-uri își pierd din nutrienți.

 

Tot în Ardeal, lângă Cluj, a luat naștere proiectul “Coșul Țărănesc”, derulat de Agroecologia - primul grup de agricultori din România specializat în agricultură ecologică.  Agroecologia i-a adus la un loc pe studenții și profesorii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca în urma unei colaborări cu Federația Regională de Agricultură Biologică din Bretania, Franța. Inițiatorii proiectului spun că este un sistem echitabil de distribuție de produse ecologice și tradiționale (certificate și în curs de certificare sau atestare).  Obiectivul lor urmăreşte “transformarea consumatorului” în ”consum-actor” responsabil de actul de cumpărare și de consecințele acestuia. Mai mult decât o alimentație sănătoasă, consumatorul ajută la încurajarea agriculturii locale sau regionale.  Abonații au ocazia să facă vizite la ferme pentru degustări sau pentru recreere. Cei de la “Coșul Țărănesc” propun, de exemplu, câteva trasee: drumul țuicii, drumul stânelor sau drumul vinului.

 

La sfârşitul anului 2010, în România erau înregistraţi 450 de producători bio şi peste 50 de puncte de desfacere a acestor produse. Deşi la nivel discursiv există o preocupare pentru agricultura ecologică,  distanţa dintre oferta din magazine şi meniul zilnic al românilor este uriaşă. „Suntem prea săraci să mâncăm prost”, spunea într-un interviu prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie, explicând că o alimentație nesănătoasă atrage după sine numeroase probleme de sănătate. Iar în termenii dezvoltării durabile, o societate care se hrăneşte inadecvat nu poate decât să de dezvolte prost.

 

Nota: articol scris de Loredana Diaconescu si publicat in numarul 6/ Octombrie 2011 al revistei Comunitatii Durabile




login

Concursul comunitatii durabile



Cel mai durabil proiect

Toate episoadele


Revista comunitatii durabile

Revista comunitate durabila

Arhiva revista

Prezenti pe Social Media

Comunitate durabila pe Facebook Comunitate durabila pe Twitter